Nivel 3»4: De la o lectură exploratorie spre o lectură focalizată
Tranziţia 4.1 | De la o lectură nesistematică spre o lectură orientată de scopuri clare | |
---|---|---|
Focus | Analiza textului şi compararea cu propria viziune | |
Rezultate aşteptate de la elev | Activităţile profesorului | Activităţile elevului / elevilor |
Să compare concluziile oferite de text privind probleme psihologice şi sociale cu propriile perspective. | Solicită elevii să formuleze şi să-şi explice opiniile pe tematica abordată în textele citite. Solicită elevii să identifice concluziile oferite de texte privind probleme psihologice şi sociale. |
Dezvoltă şi prezintă un punct de vedere propriu. Identifică concluziile textelor privind probleme psihologice şi sociale. Evidenţiază similarităţi şi diferenţe între diferite puncte de vedere. |
Să compare diferite texte de ficţiune şi nonficţiune care abordează aceeaşi temă. | Îi ajută pe elevi să compare diferite puncte de vedere prezente în texte. Prezintă diferite texte pe aceeaşi temă. |
Reformulează o perspectivă personală, bazată pe ceea ce a citit din mai multe surse. Evidenţiază similarităţi şi diferenţe între texte şi felul în care acestea prezintă şi abordează diferite teme. |
Să explice o reacţie faţă de o temă nouă. | Discută despre reacţii faţă de teme noi. | Discută despre reacţiile iniţiale faţă de teme noi şi, deci, nefamiliare. Îşi revizuieşte opiniile după interpretarea textului. |
Să aibă în vedere obiectivul de lectură al unui anumit text şi să aleagă strategii adecvate pentru a-l atinge. | Propune sarcini provocatoare, care se referă în special la părţile mai complexe ale textului. | Adoptă o strategie de lectură adecvată pentru atingerea unui obiectiv pe care şi l-a propus/ i l-a propus profesorul pentru lectura textului. |
Să fie interesat de o varietate de teme. | Prezintă liste de cărţi pe teme care sunt – cel puţin la prima vedere – nefamiliare şi dificile pentru elevi. | Alege cărţi pe teme nefamiliare şi dificile. |
Să prezinte o argumentare validă despre literatură. Să facă o evaluare a unei cărţi | Îi ajută pe elevi să formuleze argumente despre aspecte precum calitatea, dificultatea, importanţa prezentării unei teme sau a unei problematici şi să ofere exemple pentru susţinerea argumentelor. Îi ajută pe elevi să prezinte o interpretare personală care poate include referirea la gusturile de lectură. Oferă criterii pentru prezentarea unei argumentări valide şi pentru evaluare. Prezintă recenzii şi alte exemple de discurs retoric. |
Formulează argumente care îi sprijină interpretările şi aplică diferite criterii (calitate, gust personal). Discută argumentele cu ceilalţi. Are în vedere opinii diferite şi posibilitatea de a-şi reformula propria poziţie. Face prezentări orale sau scrise, folosind alte genuri retorice, despre text şi despre opiniile asupra acestuia. |
Tranziţia 4.2 | De la cunoaşterea implicită la conştientizarea funcţiilor structurilor literare | |
Focus | Conştientizarea funcţiilor structurilor literare | |
Rezultate aşteptate de la elev | Activităţile profesorului | Activităţile elevului / elevilor |
Să ştie mai multe despre tehnicile narative şi să înţeleagă diferitele lor efecte. | Propune texte care folosesc diferite tehnici narative şi-i ajută pe elevi să sistematizeze secvenţele narative (în funcţie de: pasaje descriptive, monologuri, diferite ritmuri ale acţiunii, fire narative, perspective, stiluri). | Compară diferite texte, având în vedere tehnicile narative. |
Propune texte care cuprind secvenţe narative variate în funcţie de acţiune şi ritmul acesteia şi care pot stârni întrebări referitoare la efectele şi funcţiile acestor tehnici. | Discută rolul diferitelor ritmuri ale acţiunii şi dă exemple din text (accelerarea sau încetinirea ritmului acţiunii etc.). | |
Să evalueze efectele tehnicilor narative. | Propune texte sau exemple din media în care tehnicile narative sunt folosite pentru a atinge anumite efecte. Le dă elevilor sarcina de a identifica şi compara similarităţi şi diferenţe. |
Compară texte şi alte exemple din media care folosesc tehnici narative similare sau diferite. |
Să aleagă texte în funcţie de anumite caracteristici narative. | Pune la dispoziţia elevilor recenzii ale unor texte care au diferite caracteristici narative, în aşa fel încât ei să poată alege textele pe care vor să le citească. | Prezintă preferinţele şi dificultăţile cu privire la tehnicile narative, oferind exemple din textele citite. |
Să transforme textele în mod creativ. | Le propune elevilor să schimbe diferite aspecte privind personajele sau perspectiva narativă şi să evidenţieze efectele acestei schimbări asupra textului. | Propune perspective narative alternative cu privire la rolul şi comportamentul personajelor şi încearcă să-şi imagineze cum ar modifica aceste alternative dezvoltarea naraţiunii. |
Tranziţia 4.3 | De la alegeri intuitive la alegeri bazate pe criterii | |
Focus | Valorizarea textelor literare | |
Rezultate aşteptate de la elev | Activităţile profesorului | Activităţile elevului / elevilor |
Să identifice trăsăturile textelor care au diferite niveluri de dificultate. | Explică diferite caracteristici, prezentându-le elevilor terminologia folosită şi exemple pentru a-i ajuta să le identifice în text (de exemplu, clişeul, stereotipul, originalitatea, autenticitatea). | Identifică structura textelor populare, de tip comercial. |
Să găsească diferenţe între texte de complexităţi diferite. | Pune la dispoziţia elevilor exemple de texte cu diferite niveluri de complexitate (în ceea ce priveşte firele narative, vocabularul, caracterizarea personajelor), pentru ca elevii să le poată compara. | Prezintă comparativ texte cu diferite niveluri de complexitate, având în vedere criteriile propuse de profesor (fire narative, vocabular, caracterizarea personajelor etc.). |
Să înţeleagă şi să explice preferinţele pentru texte de diferite niveluri de complexitate. | Creează ocazii pentru elevi de a apăra sau critica judecăţile de valoare faţă de un text. | Prezintă argumente pentru judecăţile de valoare faţă de texte (în recenzii, dezbateri, reclame...). |
Să folosească criterii calitative pentru a alege textele. | Îi ajută pe elevi să selecteze texte folosind diferite criterii (de exemplu: liste canonice, liste ale celor mai populare texte etc.). | Elevii fac o cercetare a textelor pentru a alcătui liste canonice sau antologii şi pentru a-şi justifica opţiunile. |
Să înţeleagă conceptul de câmp literar şi anumite aspecte legate de acesta. | Explorează surse care se referă la premii literare (de ex., articole de presă, interviuri şi discursuri) şi le dezbat pentru a înţelege opţiunile editorilor. | Analizează criteriile implicate în premierea operelor literare. Analizează topurile cărţilor, consultând diferite surse, şi trag concluzii. |